10 aprilie 2011

Singuratate...


Tot ce aud sunt doar pasii mei.Merg usor si totusi zgomotul este puternic.Strada e larga si duce spre infinit.Pulbere de praf roiesc in jurul meu, si merg…In partea dreapta zaresc un stalp plin de fluturi albi…Stiu ca e doar iluzia mea, dar imi place, e stalpul cu flori ce duce spre casa mea. E primavara…si merg..Pe partea stanga e o casa.Nu am mai vazut-o pana acum. Ma cuprinde o senzatie fadica..ma cutremur usor, vantul e de vina, ma slabeste, se hraneste cu imaginatia mea! Casa se transforma intr-o minge de foc pazita de-un hoplit. Mi se face frica. Inca merg si tot nu ma indepartez de acea casa. Am inceput sa obosesc, ma dor picioarele. ,,DE CE-MI INOCULEZI ACEST COSMAR? “ .Nu ma aude nimeni , de ce tip? Ma opresc doua minute pentru a ma intrema si iar pornesc.Soseaua nu da semene ca s-ar termina. De ce continui sa merg? Unde vreau sa ajung?....Poate acasa..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu