7 iulie 2010

Zambet de efemer...


Ca un gând fără pereche

O fărâmă de mister

Dilueaza-n coltul gurii

Zambet crud de efemer.

Palpâie stingher, cu ciudă

Umbre pline de visare

Tremurande ,blânde vise

Născocire de o clipă

Să îţi ţipe pulsul fals;

Ce fărâmă-i nmâemurirea

Stând in mânecă drept as.

Povestea unei adolescente

În ziua de azi copii sunt total debusolaţi…Nu îsi dau seama atunci când greşesc,iar atunci când vor ceva nimeni nu îi ascultă,nu se pot exprima.Cu aceeasi dilemă s-a confruntat şi Sabina,o fată de numai 14 ani.

Totul a inceput intr-o vară…..O vară frumoasă si cu multe evenimente plăcute.Dar acea vară se sfârşise…Mai era doar o săptămână..Sabi a venit de la ţară şi vorbea pe mess cu prietenii.Nu avea de unde sa ştie că se va indrăgosti de un baiat pe care pană atunci îl considera doar un bun prieten.Toată vara au ras si au facut glume unul pe seama celuilalt până când Andrei a intrebat-o pe Sabina:

- Ştii…toată vara ţi-am spus iubire şi tu la fel chiar dacă numai in glumă dar intre noi parcă s-a infiripat ceva !

- Da , ai dreptate,trebuie să recunosc că aşa este !

- Şi……

- Păi nu ştiu ce să zic…intradevăr îmi place de tine mult.

- Păi ce zici? încercăm?

- Da ,de ce nu !

Acea săptămână a fost foarte minunată,cei doi prieteni sau simţit minunat împreună.Dar ea era foarte geloasa,şi el era dar mai putin.S-au certat dintr-o prostie,Sabina era vinovată.Apoi a început şcoala,el era in clasa a 8a iar ea in clasa a 7a la acelaşi etaj.Se vedeau pauză de pauză, ea se uita insistent pe când Andrei era indiferent.În acel an la Acea şcoală a venit o fată nouă …Sabina fiind o fire prietenoasă a intrta in vorbă cu ea.Dupa ce a trecut saptămâna Andrei si Sabina s-au împăcat da nu pentru mult timp…seara au avut o discutie frumoasă dar surprizele apar de unde nu te-astepţi :

- Salut zuzule cf??

- Bine zuzo !

Dupa alte vorbe dulci si frumoase Andrei îi spune dintr-odată:

- Ştii ceva? Mi-am gasit pe alta…

- Ce? Vorbeşti serios?

- Da …

Atunci lumina din ochii lui Andrei dispăruse,transformandu-se in indiferentă.Sabina începu să plângă,dar fu in zadar .Nimeni şi nimic nu-i putea despărti...nici măcar o fată nou venită,aşa gândea pe atunci Sabi.Dar iată că el o lăsase pentru Cosmina

Multe săptămâni ea o privea cu ciudă pe Cosmina şi nu o putea suferi deloc.Am uitat să vă zic despre prietena Sabinei,tot Sabina o chema,o fată brunetă cu ochii caprui ce atrăgea privirile oricui.În vacanţa de vară nu au vorbit deloc,erau certate,Sabina îi furase prietenul .Între timp Sabina era buna prietenă cu Diana..Halal prietenă şi-a găsit.

După vreo patru luni de şcoală Sabina şi-a dat seama de prietenii adevăraţi .Se împacă cu Sabina a şi devin din nou cele mai bune prietene,dar...şi Cosmina era prietenă cu Sabina. Ieşeau toti patru in oraş:Sabina,Andrei,Claudiu(sau Roschatu cum îi spuneau prietenii)şi Cosmina.Într-un final Sabina a căpătat încredere in Cosmina,ieşeau toţi 5 în oraş.Erau buni prieteni.Intr-o zi Cosmina ii cere Sabinei să-i povestească despre relatia ei care a avut-o cu Andrei:

-Te rog să-mi povesteşti despre ce a fost intre voi doi,că vreau să ascult acuma poveşti de dragoste!

-Eşti sigură că nu te deranjează?

-Sigur tu,zi!

-Ok! Totul a incepot cu.....

Şi aşa i-a povestiti tot ce a făcut alături de Andrei.Cosmina o aproba fără comentarii.Sabina nici nu-şi dădea seama ce-i pregatise ,,prietena” ei .După o săptămână toţi 4 au făcut o conferinţă pe mess.Începe sabina cu nişte vorbe mai în glumă mai în serios :

-Ne-am adunat astăzi aici să dezbatem ceva!.Ea credea că Sabina vroia să se bage in relaţia ei cu Claudiu.I-a spus totul verde in faţă:

-Nu-i adevărat!Se răsti Sabi izbind tastatura.

-Eu îs de aceeaşi părere cu Sabina,cred că te bagi prea mult între mine şi Andrei

Sabi era deja supărată de vorbele si miciunile Cosminei ,i-a intos pe toţi împotriva ei.

Dar într-o zi,Sabina disperată se urcă pe bloc cu gând să se sinucidă.Dar înainte de asta l-a sunat pe Andrei pentru a-i spune adio.Andrei a fugit repede spre casa ei...urcând scările spre acoperiş şi-a dat seama de ce face asta.Pentru că incă o iubeşte pe Sabina

Nu a ajuns la timp...ea tocmai se pregatea să se arunce.Ea se aruncă,el dupa ea,o prinde de mână,ea se agaţă de un prevaz dar el cade in gol..ea se uită in jos şi-i cade o lacrimă pe inima lui atunci îsi dă seama că locul ei va fi tot timpul in inima lui,asa că îşi dă drumul şi cade lângă el.Impactu a fost mare amândoi au murit.

Părinţi ştindu-le povestea de dragoste au decis să-i ingroape unul lângă altul,iar inmormântrea sa aibă loc la amândoi odată.Pe piatra funerară este scris:,,Întotdeauna vom fi unul lângă altul,la fel cum e luna lângă pământ şi pământul lângă soare dandu-i mereu strălucire”

În ficare an,la mormântul lor cresc cele mai frumoase flori,toţi spun că aceste flori cresc cu ajutorul dragostei lor care incă mai este in viaţă.

Cosmina,vine in ficare sâmbătă şi le aduce flori cerându-şi iertare pentru ce a făcut,dar nu-i mai poate aduce înapoi.Toţi îsi aduc aminte de ei şi-si doresc ca nimic sa nu se fi intâmpla


THE END


p.s : aceasta intamplare nu este adevarata :) este un SF.. inspirat din multe cazuri intalnite in tara noastra!

Intre doi ochi


Ochiul care iubeşte devine oglindă

Ochiul care urăşte trece dincolo de tine

Între aceştia...

( Cel care iubeşte si cel care urăşte )

Martorii prin interpretare

Vor trebui judecaţi

Numai de orbi

Autoportret


Dinspre dor se varsă doruri

Iar le simt între uitări

Tainic,devenind simboluri

Mă acuză remuşcări

Ochii ispitind îşi sapă

Curcubeu concav în nori

Răscolindu-se-n oglindă

Vânturilor fără ploi

Mâna mângaie o frunză

Acceptând un sens ciudat,

Dincolo de vis e drumul

Cel mai lung,deşi scurtat

Si de-o fi să-mi cânte cucul

Cate-o vina miercurea

Umbrele or să planteze

Câte-un plop de ziua mea.

Ca o Furtuna..


Otravă a mării purtată de valuri

Destin nemilos

Piraţii te vrea,

Lumina se naşte o data cu tine

Şi moare,aiurea,

Căzând ca o stea.

O vânt, adiere, o clipă nebună,

Păcatul e jocul cel mai greu,

Respir ilegal,

Hoinară

Eu însămi furtună

Iubesc, urăsc şi tresar!

4 iulie 2010

Ezitare


Te`ai intrebat vreodata daca regreti ceva? Toata lumea cred ca regreta anumite lucruri....Dar poate nu are curajul sa spuna ce regreta..M-am gandit ca as putea incepe eu cu cateva lucruri pe care le regret
  1. Regret ca nu am fost alaturi de unii prieteni cand trebuia.
  2. Regret ca nu mi-am ascultat parintii atunci cand era necesar.
  3. Regret ca nu am ascultat unele persoane si am continuat sa cred ca se merita sa lupt pentru anumite teluri.
  4. Regret ca mi-am facut prietenii sa sufere.
  5. Regret ca am fost nevoita sa mint pentru a ajuta pe cineva.
  6. Regret ca am avut increre in persoanele care m-au dezamagit.
  7. Regret ca inca am incredere in acele persoane.
  8. Regret ca mi-am pierdut copilaria iubind,suferind si plictisindu-ma.
  9. Regret ca nu am prieteni adevarati.
  10. Regret ca nu stiu sa fiu indiferenta.
  11. Regret ca ma implic in toate chestiile ce nu ma privesc.
  12. Regret ca sunt "mama ranitilor" cum ma alinta my BFF .
  13. Regret ca nu pot ura pe cineva.
  14. Regret ca vorbeste cateodata gura fara mine.
  15. Regret ca ma consum si sunt foarte directa cu unele persoane
  16. Regret ca simt acum nevoie de afectiune si prieteni.