14 aprilie 2011

Liniste nebuna


Se zgaraie retina cu o frunza

De plange ragusit ecoul,

Turbat se tulbura placerea

Mestesugand steril amorul.

Mai multe semne de rascoala

In tolerata liniste, nebuna,

Stafii incremeninte urla

In haite tarcolind pe luna.

Tarziu, se mestereste teama

Intr-un ghioc de scoarta, fost copac,

Se trage-nspre racoare teama

Dar vrajile nu se desfac.

Slugarnic, mangai rasuflari sterile

De stele reci, umede sii grele,

Iluziile , tampe, pustiind

La tample sinucid mistere.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu